Trebuie sa recunosc ca nu este prima data cand cochetez cu falafelul. Acum ceva vreme am incercat o versiune ceva mai altfel: adica falafel cu dovleac la cuptor, care a iesit cat se poate de bun.
Eh, imbarbatat de acest prim succes am decis sa fac urmatorul pas, mai exact falafel clasic exact cum se serveste la restaurantele libaneze.
Care falafel clasic nu prea a vrut sa iasa chiar din prima. Una peste alta am debutat cu doua esecuri rasunatoare.
La prima incercare (la cuptor) am obtinut un falafel similar cu fursecurile la nivel de aspect si textura, adica plat si foarte uscat.
La a doua incercare (prajit in tigaie, clasic) am dat chix intr-un mod complet diferit: chiftelele s-au dezintegrat in tigaie una cate una. :)
Evident, aceste mici esecuri n-au facut decat sa ma ambitioneze si mai tare asa ca am studiat un pic problema si in plus am apelat si la sfaturile unui prieten cu ceva experienta in domeniul preparatelor libaneze.
Si minune, perseverenta mea a fost rasplatita si falafelul a iesit!
